Facultatea de Drept a Universității din București, Piperea și Asociații și Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private (SOROCAPP) organizează, în perioada 22-23 mai 2025, a 16-a ediție a Conferinței Dreptul afacerilor, sub titlul „Despre provocările dreptului și despre riscurile la adresa economiei de piață în era crizelor succesive și suprapuse”.
Anul 2024 a continuat trendul anilor anteriori, fiind plin de noutăți juridice și provocări la adresa economiei de piață și a democrației.
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, legislația a fost amendată și suplimentată masiv, unele acte normative fiind grav atinse de morbul hiper-complexității și al prolixității.
La nivelul Uniunii Europene, efervescența normativă a fost vizibilă mai ales în domeniul digital și al reglementărilor de sustenabilitate (mediu ori ecologice). În domeniul digital, s-a depășit deja cifra de o sută de reglementări, fiind emis inclusiv anul trecut un Regulament al Inteligenței Artificiale (este în pregătire un proiect de reglementare a obligațiilor non-contractuale ale IA, ca și când IA ar fi o persoană, iar nu un lucru). Reglementările dedicate luptei cu carbonizarea și cu schimbările climatice sunt din ce în ce mai intimidante (prin hiper-complexitate și caracter punitiv) și mai greu de receptat și digerat de întreprinderile vizate (prin obligațiile cronofage și „birocratofile” de raportare). Directivei sustenabilității, care datează din 2022, i s-a adăugat în 2024 o Directivă a durabilității, ambele fiind în prezent din ce în ce mai contestate – o mare parte din establishmentul politic solicitând suspendarea sine die a aplicabilității lor. Notăm că, în cazul Directivei durabilității, o asemenea amânare ar fi regretabilă, întrucât partea cea mai interesantă este cea dedicată drepturilor omului, care se impun și corporațiilor, nu doar statelor. Regulamentele privind serviciile sau piața digitală au ca scop declarat protecția consumatorilor și a competiției comerciale pe piață, însă aceste acte normative s-au dovedit a fi mai degrabă utilizate ca instrumente de cenzură și ca frână a dezvoltării economice a actorilor europeni ai pieței. Nu este de mirare că Digital Services Act (DSA) este în vizorul co-legiuitorilor europeni (Consiliul și Parlamentul), pentru o viitoare modificare de substanță (sau chiar anulare), având în vedere că, aparent, se îndepărtează de la principiile și fundamentele Tratatelor UE.
La nivel național, efervescența creativă și instabilitatea legislativă au fost perceptibile mai ales în domenile fiscal și contabil – digitalizarea comerțului și a relațiilor întreprinderilor cu statul a fost promovată și suprapusă pe nisipurile mișcătoare ale fiscalității glisante românești ca un fel de panaceu care ar trebui să aducă la buget colectarea mult visată, printr-un simplu click pe butonul user friendly al sistemului. Evident, este departe de a fi un succes.
În plan intern, fiscalitatea este în continuă schimbare, principalele probleme practice fiind ridicate de reglementările relative la e-Factură, e-TVA și e-Transport. Sunt importante, de asemenea, modificările taxării și cele privitoare la unele facilități fiscale. Un domeniu important al acțiunii civice sau cetățenești, sponsorizarea și mecenatul, este profund afectat de reglementările relative la „austeritatea” fiscală. De asemenea, regimul juridic al proprietății și conceptul în sine de libertate economică (sau chiar personală) sunt serios puse în umbră de reglementările relative la obligativitatea plăților cu instrumente care nu presupun numerar (cash).
În considerarea celor de mai sus, dezbaterile vor fi organizate pe mai multe paneluri și workshopuri, distribuite pe durata a două zile.
Participanții vor fi selectați din rândul profesioniștilor domeniilor indicate mai sus, al ONG-urilor interesate, dar și din rândul universitarilor și al reprezentanților autorităților publice implicate.
În anexa de mai jos sunt expuse, rezumativ, temele și tematicile conferinței.
I. Guvernare corporatistă
- întreprinderea – cetățean versus întreprinderea – tiran; întreprinderea cu rațiune etică și filosofică de a fi (raison d’être) versus întreprinderea având ca unic scop profitul; capitalismul low road și capitalismul high road,
- datoriile și sarcinile ecologice ale întreprinderii: Directiva sustenabilității (CSRD),
- Directiva durabilității și a drepturilor omului (Directiva 2024/1760): datoria corporațiilor de a respecta drepturile fundamentale ale omului și libertățile cetățenești, diligența necesară pentru a preveni și stopa abuzul contra acestora și obligația de a plăti despăgubiri victimelor abuzului,
- Regulamentul Serviciilor Digitale (Digital Services Act, DSA): finalitate scriptică și ținte reale; impactul asupra jocului democratic și asupra libertății de expresie, opinie și conștiință,
- suspendarea de facto a Green Deal și impactul asupra PNNR, a consultanței în domeniu și a activității ONG-urilor dedicate.
II. Insolvență și restructurare
- experiența practică și utilitatea reală a implementării în dreptul intern a Directivei cadrelor de restructurare preventivă 2019/1023 prin modificarea Legii nr. 85/2014 privind prevenția insolvenței și procedurile de insolvență,
- insolvența marilor companii, conflictele de interese și ușa rotativă (revolving door) în domeniul procedurilor de insolvență: experiența românească, experiența britanică, experiența europeană,
- insolvența IMM-urilor și insolvența consumatorilor: impactul politicilor publice asupra sănătății și rezilienței financiare a acestora; special: programul IMM Invest și politicile publice de sănătate din perioada pandemiei; special: protecția consumatorilor în domeniul utilităților (energie electrică, gaz, termie, apă curentă),
- noutăți și provocări ale proiectului de Directivă privind armonizarea anumitor aspecte ale insolvenței; ADN-ul comun al procedurilor de insolvență (principiile minimale ale oricărei legislații aplicabile insolvenței și dificultăților financiare ale întreprinderii); special: procedurile pre-pack.
III. Fiscalitate
- digitalizarea facturilor și a documentelor de transport, rezultatul practic al experimentului,
- sponsorizare și mecenat: schimbarea regulilor jocului în timpul jocului,
- un fenomen surprinzător și pregnant: organizațiile „parțial-non-guvernamentale” (quasi–NGO, QUANGO); impactul fiscal și impactul asupra democrației, justiției și comunității,
- noua politică vamală a SUA și răspunsul Uniunii Europene.
IV. Provocări și soluții juridice ale industriei și dreptului transporturilor
- competiția între transportul rutier și cel feroviar,
- insolvența transportatorilor și ajutoarele de stat,
- transportul și logistica în vecinătatea războiului,
- inițiative globale în infrastructura de transport: feroviar, maritim, rutier, prin conducte;
- asigurările în dreptul transportului.
V. Inteligența Artificială
- Regulamentul (UE) 2024/1689 privind Inteligența Artificială: sistemele de IA sunt realmente sigure, etice și de încredere? asigură sau nu acest Regulament inovarea și creșterea competitivității în UE în domeniul digital și al Inteligenței Artificiale?
- Proiectul UE de extindere la Inteligența Artificială a reglementărilor privind răspunderea non-contractuală; este IA o persoană, un produs ori un serviciu? are IA patrimoniu? cum poate fi identificată o IA care se poate prezenta, replica sau disimula sub infinite „identități”?
- riscurile inacceptabile ale utilizării IA: manipularea comportamental-cognitivă, activitățile polițienești bazate pe analiza predictivă, recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în instituțiile de învățământ și atribuirea unui punctaj (rating) social,
- Inteligența Artificială și GDPR.